Lazar de la poarta mea – o reflectie la sfarsitul Anului Milostivirii

Ai primit cele bune în timpul vieţii, după cum Lazăr, cele rele! Acum el este aici mângâiat, tu însă suferi.

Pentru ca astazi a fost duminica in care Evanghelia ne-a prezentat parabola bogatului si a lui Lazar cel sarac, nu pot sa ma abtin sa nu redau mai jos un comentariu care se refera la aceasta parabola si care, dintre toate cele pe care le-am auzit facute asupra acestui fragment evanghelic, mi se pare de departe cel mai… hai sa nu-i spun inspaimantator ca si perspectiva, dar cel putin cu cel mai mare potential de a produce un oarecare cutremur interior. Altfel spus, e atat de ancorat in realitate (in realitatea fiecaruia dintre noi, caci aici ne putem foarte usor substitui naratorului!) incat chiar are sanse sa-si atinga tinta. Ascultam cu totii, de-a lungul vietii, ore bune de predici… din care ramanem, din pacate, cu foarte putin. Cred ca am mai spus-o pe undeva, una din cele mai eficiente arme pe care le are Biserica in lupta pentru trezirea poporului adormit (din ce in ce mai adormit!) e cea manevrata de slujitorii sai: cuvantul! Pacat ca astazi multi dintre ei arunca sagetile fie fara forta, fie fara tinta…

Continue reading

Cunoaste-te pe tine insuti…

Motto: Ia aminte la aceste cuvinte, tu, cel care vrei sa cercetezi profunzimile naturii: daca nu gasesti in interiorul tau ceea ce cauti, nu vei gasi nici in afara. In tine este ascunsa comoara comorilor. Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste Universul si Zeii!

(inscriptie de pe frontispiciul Templului lui Apollo din Delphi, 2500 B.C.)

Cateodata trecem foarte usor pe langa comori de intelepciune, pe care nu le luam in considerare doar pentru faptul ca nu fac parte din cultura noastra, din obiceiurile noastre, din arealul nostru de cunoastere si spiritualitate. Asta insa nu le face nici pe ele mai putin adevarate, si din pacate nici pe noi mai intelepti.
Continue reading